Cum am învățat să numărăm pâna la 30 000 de tirbușoane

Gândește-te la un tirbușon.

Da, da, poate fi primul, tirbușonul familiei, cel mânuit doar de tata sau de bunic, format dintr-o parte metalică și un mâner scurt, de lemn. Design classic, cum s-ar spune. Sau acel tirbușon “revoluționar” și multifuncțional,  cu “aripioare” și desfăcător de bere, care ne-a făcut pe toți să deschidem sticle mult mai repede.  Sau poate fi cel nou, al tău, pliabil, bleumarin și atât de ergonomic.

De fapt, gândește-te la toate trei, la cât de diferite – sau asemănătoare –  sunt.

Și acum caută în memorie un al patrulea. Poate l-ai văzut într-un bar și te-a impresionat mărimea – ce fel de sticle se deschid cu ăsta?! – sau poate l-ai văzut într-un magazin și  te-ai gândit dacă chiar e necesar să aibă această culoare ridicolă.

Acum amintește-ți un al cincilea model. Sau imaginează-ți-l.

Acum un al șașelea. Poti să te gândești la un tirbușon diferit? Poate să aibă o culoare diferită, sau un mâner din metal în loc de lemn, să fie simplu sau cu “aripioare”, cu desfăcător de bere atașat sau fără. Gata?

Un al șaptelea…

Un al optulea

Un al o mie nouă sute cincizeci și treilea…

Un al 10 578-lea…

Stai.

Dacă te întrebi dacă există 10 578 de tirbușoane diferite, răspunsul este “Există chiar de 3 ori mai multe și poți să le vezi pe toate, în București, într-un loc special creat pentru ele”.

A fost odată ca niciodată un architect care a început să colecționeze tirbușoane – dar nu numai. Avea lăzi pline cu tirbușoane și numărul lor creștea. La un moment dat s-a hotărât  să le facă un muzeu. Adică a construit o clădire special pentru colecțiile sale, dedicând fiecăreia un etaj (sau mai multe). A deschis muzeul unei categorii de public – să spunem, celei care îi plac lucrurile ascunse și intrigante – și a chemat și oficialii de la Guinness World Records ca să înregistreze un nou record românesc. Între momentul plecării oficialilor și azi, numărul tirbușoanelor s-a triplet.

Și totuși, cum arată 30 000 de tirbușoane? A luat 2-3  – hai zece – modele și le-a schimbat culoarea?

Mnu chiar. : ) Să spunem că sunt tirbușoane mai vechi și tirbușoane mai noi, în sensul în care cele noi pot avea 5 ani, 50 de ani, 150 de ani. Tot noi sunt, avand în vedere că primele au apărut către sfârșitul secolului al XVII-lea. (Nu-i interesant că bem vin de mai bine de 2000 de ani, dar tirbușoane avem de vreo 3 secole?)

Uitându-te la vitrine și vitrine, cel mai evident lucru e că oamenii nu s-au plictisit. Sau tocmai, s-au plictisit și au căutat să alunge acest sentiment sâcâitor refăcând designul tirbușoanelor.  Avem tirbușoane figurative (am descoperit câteva cu cap de femeie și unele cu cap de Pan ) și tirbușoane erotice (a se folosi doar în saloanele barbaților, când aceștia se adunau să discute politică la un pahar de vin). Tirbușoane multimultifuncționale – gândește-te la un Swiss army knife, doar că e tirbușon-, pentru femei, mai delicate, cu pietre prețioase, sau pentru bărbați, cu o clamă de încheiat nasturele la manșetă  și cu un cârlig de închis ușa de la grajdul cailor. Tirbușonul cu desfăcător de bere e pentru noi, cei care trăim acum, dar strămoșii noștri aveau alte nevoi astringente și combinau în fel și chip.

De fapt, mai mult decât o colecție de tirbușoane, etajul 2 al Muzeului Recordurilor Românești adăpostește un soi de inventar al nevoilor celor care aveau sticle de vin de desfăcut. Sau o istorie a designului, cu aplicatie pe acest accesoriu.

Noi am ajuns să “Ooo!”, “Aaaa!”, “Uite-l p-ăsta!” fiindcă tindem să oferim ca premiu la Vânătorile de comori arhitecturale experiențe urbane. Și ne-am gândit că un muzeu ascuns, cu o colecție inedită, e potrivit pentru niște persoane care își petrec 2-3 ore plimbându-se pe străzi cu ochii dupa mascaroni, balcoane din fier forjat, portaluri și alte mici detalii care vorbesc despre simțuri estetice de altă dată.

Muzeul Recordurilor Românești se poate vizita numai cu programare în prealabil și numai ghidat – ceea ce e foarte fain, căci Gabriel și Ciprian fac o treabă minunată, fără ei vizita noastră ar fi fost mult mai săracă și n-am fi înteles mare lucru. Pentru a afla mai multe detalii, scrieți un mail la office@museumofromanianrecords.com 

Aveti 2% să vorbim despre Bauhaus?

Pe poșta redacției am primit acest mesaj:

Ioanaaa, ai apucat să redirecționezi cei 2%?

Voiam să-ți propun să-i trimiți către Asociația 37 pentru Cercul de artă contemporană. Toamna aceasta vrem să ducem clasa a VI-a de la Colegiul Național Costache Negri la Berlin într-un student exchange visit la partenerul nostru principal, Bauhaus Archiv. Muzeu de Design. Până în toamnă elevii vor experimenta, ghidați de artiști și meșteri români, exercițiile artistice originale ale școlii Bauhaus, învățând despre forme, materiale, dar și despre educația durabilă și reciclare prin mentoratul ONG21. Aici e formularul redirectioneaza.ro/asociatia-37 

Vorba unui personaj interpretat de DiCaprio, you had my curiosity but now you have my attention. Căci , arhitectură. Bauhaus. Anul acesta se serbează 100 de ani de Bauhaus.

[- Ce-i Bauhaus?

– Un stil arhitectural.

– Așa…

– Uite, poți să afli mai multe aici: Bauhaus100.com]

Ok, și Asociatia 37, care dorește 2%?

Asociația 37 este un ong cultural înființat în 2009 ce reunește arhitecți, istorici de artă, fotografi pasionați patrimoniul național, adepți ai educației prin cultură, preocupați de protecția mediului și de peisajul cultural.

Din 2014, echipa A37 colaborează cu Colegiul Național “Costache Negri” din Târgu Ocna unde organizează Cercul de artă contemporană, un program anual care își propune să readucă creativitatea în școli prin contactul direct al artiștilor cu artiștii și arta contemporană.

În 2019 asociația dezvoltă proiectul Cerc Bauhaus. Experimente artistice originale în școală alături de Bauhaus Archiv. Muzeul de design din Berlin și ONG21, Rețeaua de Educație pentru Dezvoltarea Durabilă. Prin fondurile adunate din redirecționarea celor 2% vrem să completăm seria de ateliere oferite de proiect elevilor prin finanțarea AFCN, cu un exchange visit al elevilor în cadrul expoziției Bauhaus 100 ce va avea loc la Berlin în toamna lui 2019.

Așadar, “La mulți ani, Bauhaus!”. Și la cât mai mulți liceeni – și nu numai – care să te (re)cunoască! ^_^

PS: Despre ce, cum și unde depui Formularul, aici. Termenul limită e 15 martie inclusiv.

Calendarul vânătorilor arhitecturale din 2019

Sperăm că noul an a început ca la noi, cu semne bune și cu multă poftă de explorat, descoperit, admirat!

Dacă nu a început chiar așa, sperăm ca lista de mai jos să schimbe un pic starea lucrurilor.

În 2019, vom vâna mici și mari comori arhitecturale în:

  • 24 feb – București – zona Batiștei
  • 10 mar – Ploiești
  • 23 mar – București – Cartierul Evreiesc
  • 20 apr – București – Lascăr Catargiu
  • 18 – 19 mai – Galați și Brăila
  • 18 mai – Sibiu
  • 25 mai – București – zonă nouă și secretă
  • 8 iun – Oradea
  • 22 iun – București – Vânătoare de comori arhitecturale pentru copii
  • 3 aug – Sibiu
  • 24 – 25 aug – Cluj și Oradea
  • 21 sept – București – Zona Dealu Patriarhiei
  • 22 sept – Câmpulung Muscel
  • 13 oct – Sibiu
  • 19-20 oct – Arad și Timișoara
  • 26 oct – București – zonă nouă și secretă
  • 16 nov – București – Dorobanților

Precum știi, dacă le-am anunțat, ne ținem de ele, așa că poți să îți rezervi încă de pe acum weekendurile cu Galați și Brăila, Timișoara și Arad, Oradea și Cluj. Pe lângă vânători pregătim și alte modalități de (re)descoperire a orașului, ca să fim siguri că folosiți timpul în mod eficient și că plecați de acolo culturalizați și distrați.
Noi o să ne ocupăm doar de activitățile de la fața locului, cazarea și transportul rămân în grija și organizarea voastră.

Înscrierea la fiecare vânătoare arhitecturală va fi deschisă cu cel puțin 2 săptămâni înainte.

Prima vânătoare din an o să fie de Dragobete, duminică, pe 24 februarie. Ne-am spus că dacă anul trecut am avut 14 echipe/cupluri care au reușit să nu înghețe (și nici să nu răcească) pe traseu, poate găsim alte 14 echipe/cupluri pentru Vânătoarea de anul ăsta din Batiștei.
Dăm drumul la înscrieri luni, pe 11 februarie. Până atunci găsește-ți pereche – nu o să vă punem întrebări de tipul “când v-ați cunoscut?”, “ce vă place cel mai mult unul la altul?”, “când le faceți părinților un nepoțel”, căci nu e treaba noastră. 🙂 Noi o să ne asigurăm însă că avem doar echipe formate din 2 membri. Hai trei, dacă al treilea e în marsupiu.

A doua vânătoare din an – din martie – o să fie specială pentru că o s-o combinăm cu un joc tip escape rooms, o s-o începem în Gara de Nord, o s-o continuăm pe tren, apoi la Ploiești și …o să fie ceva numai bun de povestit nepoților.

Și, conform tradiției, pregătim două vânători noi-nouțe în două cartiere bucureștene în care n-am mai vânat până acum. Numele zonelor o să le ținem ascunse până târziu, parte datorită faptului că ne e greu să alegem pe care s-o scoatem la înaintare.

A, și e posibil ca în primăvară să mai răsară 2-3 vânători. Brașov, anyone?

8 motive să ajungi azi – mâine la București: Modernism Art Deco

Probabil că ai auzit – sper că ai auzit – că zilele astea, până pe 5 decembrie, la Palatul Telefoanelor are loc o serie de evenimente dedicate patrimoniului Art Deco & Modernismului din București, organizate de Asociația Igloo Habitat și Arhitectură, împreună cu Igloo media.

Conferinte BMAD _speakeri

Dacă titlul nu e îndeajuns de atrăgător ca să te facă să treci pe acolo, o să detaliez un pic situația și o să-ți dau opt motive să introduci o vizită în agenda ta:

– vezi cum arată foierul de la Palatul Telefoanelor, locul unde au loc evenimentele.  Palatul Telefoanelor e o clădire Art Deco (și primul zgârie nori al Bucureștiului) și, precum știi, în Palat se intră doar la ocazii speciale, cum este aceasta: Expoziția București: Modernism Art Deco.

– ai timp între 12.00 și 20.00 până pe 5 decembrie să vezi expoziția foto dinăuntru (fiecare fotografie e însoțită de multe detalii despre clădire)

– vezi mobilier original (și restaurat) Art Deco – dacă despre clădiri și cum le recunoști ai aflat 2-3 lucruri la Vânătorile arhitecturale, despre mobilier afli acum

– asculți  muzică din perioada în care Art Deco-ul era pe val (asta mi s-a părut un nice touch)

– poti să iei gratuit ghidul vizual “Bucuresti/Bucharest Modernism Art Deco” – primul ghid de acest fel, în care găsești informații și fotografii cu peste 100 de imobile din Bucuresti (cu ocazia asta, le afli și numele 🙂 ). O să ai parte de niște surprize plăcute când îl răsfoiești – “Ahaa! Deci asta era Art Deco?!” – și sper că te va îndemna la cât mai multe plimbări tematice prin urbe

– poți să asiști la ultimele două conferințe tematice din serie: „Bucureștiul cotidian: emoție și arhitectură” susținută de lect. dr. arh. Vlad Eftenie (luni, 3 decembrie, ora 18.00) & „Limbajul arhitecturii Art Deco” susținută de conf. dr. arh. Mihaela Criticos, coordonator științific ghid B:MAD (marți, 4 decembrie, ora 18.00). Participarea la conferințe este gratuită, în limita locurilor disponibile, cu înscriere la bucharestartdeco@gmail.com, cu subiectul „Conferințe B:MAD”.

– afli totul despre cum va continua proiectul, prin platforma online  B:MAD ( indexează o parte din patrimoniul Art Deco bucureștean și cuprinde o hartă cu aproape 300 de imobile) și despre cum te poți implica, devenind contributor-colaborator

– găsești răspunsuri la multe întrebări culturalo-istorice pe care ți le-ai pus în timpul Vânătorilor arhitecturale 😉

Ne vedem la conferințe?

Surprinde Bucureștiul Modernist Art Deco

Asociația Igloo Habitat și Arhitectură prezintă expoziția B:MAD (București: Modernism Art Deco), ce se desfășoară în perioada 24 noiembrie – 5 decembrie 2018 la Palatul Telefoanelor, pe Calea Victoriei 35. Proiectul surprinde patrimoniul Art Deco bucureștean și-l aduce în atenția publicului larg printr-o serie cuprinzătoare de activități: o expoziție de fotografie, o platformă de indexare și cartografiere, un ghid vizual de arhitectură și cinci conferințe pe teme conexe, susținute de specialiști din domeniu.

Vernisajul expoziției are loc în 27 noiembrie, ora 18.00.

Expoziția de fotografie B:MAD propune o incursiune vizuală inedită în dimensiunea amplă, mai puțin cunoscută și nepopularizată, a patrimoniului deco-modernist din București. Bulina galbenă B:MAD „Clădiri incluse în patrimoniul București: Modernism Art Deco” – elementul vizual recurent al proiectului – indică valoarea acestor clădiri și atrage atenția asupra necesității de a le conserva și de a le percepe drept spații vii ale orașului.

Locul ales pentru lansarea proiectului este o clădire emblematică pentru acest stil arhitectural. Cu un istoric aparte, construită de arhitecţii Louis Weeks şi Edmond Van Saanen-Algi şi inginerii Walter Troy și D. Stan și inaugurată pe 23 aprilie 1934 în prezența regelui Carol al II-lea, clădirea Palatul Telefoanelor este primul zgârie-nori din București.

„La 100 de ani de la realizarea Marii Uniri de la 1918, B:MAD celebrează și readuce în prezent atât modernizarea României, cât și alinierea noastră în rândul națiunilor europene prin înscrierea în curentele arhitecturale ale modernismului de secol XX. Bucureștiul a cunoscut în perioada anilor 1920-1945 o dezvoltare culturală, artistică și economică fără precedent, definitorie pentru imaginea urbană de astăzi a zonelor turistice istorice ale Capitalei. Patrimoniul Modernist Art Deco, reprezentativ pentru perioada interbelică și datorat unei generații de arhitecți de nivel european, constituie un argument substanțial pentru a-i determina pe oameni să privească orașul altfel. Proiectul B:MAD este un instrument de cunoaștere și descoperire a Bucureștiului, mai precis a uneia dintre fațetele sale multiple, Modernismul Art Deco, menit să îi apropie pe locuitorii Capitalei de propriul oraș și totodată pe turiști de atmosfera locului pe care îl descoperă. Nu în ultimul rând, prin acest proiect, igloo continuă să stimuleze interesul publicului larg pentru arhitectură, pentru spațiul construit, pentru patrimoniul de lângă noi și pentru tot ce înseamnă cultură vizuală în general.” — arh. Adrian Ciocăzanu, Asociația Igloo Habitat și Arhitectură.

Expoziția va prilejui lansarea platformei online B:MAD de documentare fotografică și inventariere a adreselor incluse în patrimoniul deco-modernist din București și publicarea volumului bilingv român-englez București/Bucharest: Modernism Art Deco 1920-1945. Un ghid vizual de arhitectură. A Visual Guide to Architecture. Acest ghid prezintă selecţia realizată de colectivul de proiect B:MAD, cuprinzând peste 100 de imobile și detalii ale acestora incluse în patrimoniul București: Modernism Art Deco. Textul este semnat de conf. dr. arh. Mihaela Criticos, imobilele incluse au fost documentate de dr. arh. Sidonia Teodorescu, iar prefața îi aparține lui Dragoș Dogaru, inițiatorul B:MAD, care a realizat o bună parte a materialului fotografic. Conținutul editorial al proiectului este coordonat de conf. dr. arh. Françoise Pamfil.

Platforma online B:MAD indexează o parte din patrimoniul Art Deco bucureștean și cuprinde o hartă cu aproape 300 de imobile, documentate fotografic și din punctul de vedere al limbajului deco-modernist. Platforma este o invitație deschisă de a explora, a privi, a fotografia şi a populariza stadiul curent al arhitecturii Art Deco moderniste, care își pune amprenta asupra unor zone istorice ale orașului precum bulevardele moderne Carol I, Magheru sau Dacia și numeroase ansambluri rezidențiale. Pe viitor, publicul larg și cel specializat se poate implica în această platformă adăugând locații și fotografii sau devenind contributor-colaborator.

În programul expoziției B:MAD sunt incluse cinci conferințe tematice:

  • Miercuri, 28 noiembrie, ora 18.00 – Conferința „București, secol după secol” susținută de arh. Dorin Ștefan
  • Joi, 29 noiembrie, ora 18.00 – Conferința „Cu bicicleta prin București” susținută de Dragoș Dogaru, inițiator proiect B:MAD
  • Sâmbătă, 1 decembrie, ora 12.00 – Conferința „Geometrii și spații art deco” susținută de conf. dr. arh. Françoise Pamfil, redactor-șef revista igloo, editor coordonator B:MAD
  • Luni, 3 decembrie, ora 18.00 – Conferința „Bucureștiul cotidian: emoție și arhitectură” susținută de lect. dr. arh. Vlad Eftenie
  • Marți, 4 decembrie, ora 18.00 – Conferința „Limbajul arhitecturii Art Deco” susținută de conf. dr. arh. Mihaela Criticos, coordonator științific ghid B:MAD

Participarea la conferințe este gratuită, în limita locurilor disponibile, cu înscriere la contact@artdecobucharest.ro, cu subiectul „Conferințe B:MAD”.

B:MAD (București: Modernism Art Deco) este un proiect cultural Igloo, finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale prin programul România Centenar.

Parteneri principali: Primăria Municipiului București, Expo Arte

Proiect susținut de: Telekom

Parteneri: BOSE, CBRE, Consola Grup, Fosta Fabrică, Forte Partners

Parteneri instituționali: Institutul Național al Patrimoniului, Ordinul Arhitecților din România – Filiala Teritorială București, Uniunea Arhitecților din România, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Universitatea Națională de Arte București, Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Național de Artă Contemporană,

Parteneri media: RFI România, Modernism.ro, Banchiza Urbană, Feeder.ro, Dizainăr, Decât o Revistă, Designist, De-a arhitectura, The Institute, Arhitext, Revista Zeppelin, Fundația Calea Victoriei, Bucureștiul Meu Drag, Vânătoarea de comori arhitecturale, Save or Cancel, spatiulconstruit.ro, Phoenix Media, Romanian Boutique

Plăcut de: Radio Guerrilla

Pentru mai multe informații urmăriți:

Platforma proiectului

Pagina evenimentului

Facebook & Instagram

#BMADproject

#ArtDecoBucharest

Concurs de fotografii – Bucureștiul Art Deco

Asociația Igloo Habitat și Arhitectură lansează “Concursul de texte de arhitectură cu tema București: Modernism Art Deco ”

Atât publicul avizat cât și cel amator de arhitectură și patrimoniu Art Deco Modernist sunt invitați să participe printr-un eseu original – eseu cu fotografii sau documentarea unei clădiri și o analiză stilistic-artistică. Textul, respectiv 500 de cuvinte împreună cu minim 5 imagini, cu indicarea sursei, se va trimite la adresa concursului bucharestartdeco@gmail.com până pe 25 noiembrie ora 23:59.

Un participant se poate înscrie cu până la maxim 3 eseuri cu fotografii. Juriul va desemna 20 de eseuri finaliste ce vor fi premiate cu câte 600 lei fiecare. Toate detaliile și regulamentul concursului sunt disponibile pentru a fi consultate pe www.artdecobucharest.ro.

Consultă regulamentul concursului și subiectele posibile din care te poți inspira:

Regulament concurs

Subiecte posibile concursafis_Concurs_BMAD_square

____________________________________

Proiectul Bucharest/București: Modernism Art Deco este un instrument mai amplu de cunoaștere și descoperire a Bucureștiului, mai precis a uneia din fațetele sale multiple, modernismul Art Deco, menit să îi apropie pe locuitorii Capitalei de propriul lor oraș și totodată pe turiști – de atmosfera locului pe care îl vizitează. Proiectul își dorește conştientizarea la nivel naţional şi internaţional a valorii arhitecturii deco-moderniste din oraşul Bucureşti, în vederea protejării, conservării şi valorificării acestui patrimoniu cultural, reper identitar major al capitalei României.

“Modernismul Art Deco reprezintă, în România și în lume, un segment important – dar mai puțin cunoscut – al producției arhitecturale din perioada interbelică. Estetica Art Deco este o ipostază cordială și deschisă a Modernismului, iar spiritul Art Deco ne învaţă, din perspectiva postmodernităţii, să apreciem detaliile și nuanțele care dau vieţii culoare şi pitoresc, să ne acceptăm în nevoia noastră umană de ludic și ornamental, să ne recucerim bucuria de a trăi.” Conf. Dr. Arh. Mihaela Criticos, consultant științific Bucharest/București: Modernism Art Deco.

Bucureștiul a cunoscut, în deceniile care au urmat Marii Uniri (perioada anilor 1920-1945), o dezvoltare culturală, artistică și economică fără precedent, definitorie pentru imaginea urbană de astăzi a zonelor turistice istorice ale Capitalei. Patrimoniul Modernist Art Deco, reprezentativ pentru perioada interbelică și datorat unei generații de arhitecți de nivel european, reprezintă un argument substanțial pentru a-i determina pe oameni să privească orașul altfel.

Hotel Cismigiu. Din istoria unui reper bucurestean

Imi amintesc usa. Masiva, din fier, cu spirale in partea de jos. Parte acoperita de resturi de afise. Parea trainica, pe cand cladirea era o ruina. Prezentul era trist, viitorul sumbru si era pacat de usa aia si de o cladire reper istoric in  mentalul colectiv bucurestean (si, ocazional, la petreceri, sub forma melodiei “Hotel Cismigiu” al formatiei Vama Veche.)

Asta se intampla undeva in anii 2000.

Dupa, a aparut un anunt conform caruia cladirea a fost cumparata de cei de la Hercesa si ca …se va intampla ceva. Ca va fi reabilitata. Readusa la viata. Ceea ce s-a intamplat. Dar sa incepem cu inceputul. Adica cu o incursiune in trecut.

hotel-cismigiu_2

La inceputul secolului 20, in 1912, pe bulevardul Elisabeta colt cu Brezoianu se construieste Hotelul Palace.  Un anunt din 1913 il descrie ca fiind “Singurul hotel din Bucuresti, construit in mod special si inzestrat cu tot confortul cel mai modern si mai rafinat; Doua sute camere si Saloane; Apartamente cu Sala de Baie si W.C.; Lavabouri si bidets alimentate cu apa calda si rece in toate camerile; Zece sali publice de bai; Salon de primire; Sali de lectura si de corespondenta; Hall; Bar si sala de Bileard engleze si franceze; Restaurant cu galerie superioara; bucatarie franceza si romana de prim rang, serviciu a la carte si cu preturi fixe; Pivnita neintrerupta; Doua ascensorii; Uzina electrica; Incalzire centrala; Ventilatiune aspiranta si refulanta; Vacuum Cleaner; Spalatorie cu abur; Trei frigorifere; Telefoane in toate camerile, precum si in toate etajele in legatura cu orasul; Concerte simfonice la orele de masa; five o clock Tea; Aranjamente speciale pentru familii si pentru sederi de lunga durata. Omnibus – automobil la toate trenurile.” Suna destul de bine, nu?

Arhitectul este Arghir Culina, care proiecteaza hotelul pentru varul sau, Nicolae Nacu Pissiota. Acesta, de profesie inginer, concepe structura de rezistenta a hotelului. Cladirea va ramane in proprietatea familiei Pissiota pana la instaurarea regimului comunist.

Palace Hotel este construit in stil eclectic, cu elemente neoclasice si Art Nouveau, specific curentului raspandit in Europa la inceputul secolului 20.

In perioada interbelica zona Bulevardului Elisabeta devine dintr-una comerciala (cum era spre sfarsitul secolului al 19-lea), una a artelor spectacolului. Bulevardul se umple de sali de cinematograf (unele dintre ele rezistand pana astazi) si Hotelul Palace ajunge sa gazduiasca si el unul la parter, pentru o perioada scurta de timp.

Un alt punct important din istoria sa il constituie deschiderea Berarie Gambrinus la parterul hotelului, in 1941. Un anume domn Naumescu continua traditia de peste 40 de ani a renumitei berarii a lui Caragiale, care se aflase pana atunci pe strada Ion Campineanu, langa Teatrul National.

In timpul bombardamentelor anglo-americane asupra Bucurestiului din aprilie-mai 1944, o bomba a cazut pe acoperis. Hotelul a fost refacut ulterior, dar din pacate fara frumoasele cupole specifice stilului arhitectural de la inceputul secolului.

hotel-cismigiu_25

hotel-cismigiu_23

hotel-cismigiu_18

hotel-cismigiu_20

Prima data cand hotelul primeste un nume nou este in 1948, cand

devine “Hotelul 6 Martie” – data instaurarii primului regim comunist din Romania. A doua ora este in 1965, cand devine Hotel Cismigiu.

Daca perioada de glorie a fost in interbelic, cea a decaderii a inceput in timpul comunismului si a continuat in anii ’90. In 1995 a trebuie sa fie inchis deoarece conditiile erau sub orice critica si cladirea nu mai era sigura pentru locatarii sai.

In 2004 este cumparat de compania Hercesa dar lucrarile incep cativa ani mai tarziu. Stadiul degradare al cladirii este atat de avansat incat s-a optat pentru pastrarea si consolidarea fatadei si reconstructia unui structurii de rezistenta de la zero.

In 2012 lucrarile sunt terminate si Hotelul Cismigiu, redeschis ca hotel de 4 stele, face parte din nou din peisajul bucurestean.

hotel-cismigiu_21

 

Fatada, fatadism si decoratiuni pastrate

Starea cladirii in anii 2000 era una deplorabila. Solutia la care s-a apelat a fost aceea de a pastra si consolida fatada si de a contrui de la zero o noua structura de rezistenta.

Hotel Cismigiu_28

Procesul acesta poarta numele de fatadism ( uneori scris “façadism) si poate lua mai multe forme:

  • Fatada este pastrata si interiorul este reconstruit
  • Fatada este reconstruita cu materiale noi dar imita in cele mai mici detalii o fatada veche

Uneori fatada este doar o masca, alteori exista insa o legatura intre ea si restul constructiei. Spre exemplu, in Anglia, case medievale sau din perioada Tudor, cu structura de lemn, au primit fatade de caramida. Din exterior, cladirea pare clasica, din interior se vede ca proportiile si decoratiunile sunt din alt film si alta perioada. Un exemplu graitor de fatadism din Bucuresti este casa de pe Serban Voda nr 33 (acolo unde s-a deschis recent Gradina Divan): monument istoric, fatada este una eclectica, din secolul al 19-lea, dar cladirea este una de targovet, mai veche decat zidul de la strada cu vreo 100 de ani. Alte exemple bucurestene de fatadism: Sediul Uniunii Arhitectilor din Bucuresti (Piata Revolutiei), The Ark (vechea cladire a Bursei Marfurilor) etc.

Despre curentul acesta, pro si contra si de ce se apeleaza la el, gasiti un articol fain aici.

In afara de fatada – si de usi, grilaje de la balcoane – in holul receptiei se gasesc, recreate, decoratiuni din vechea cladirea:  o cornisa cu console, o coloana falsa cu capitel ionic, doua decoratiuni florale de inspiratie Art Nouveau.

hotel-cismigiu_7
hotel-cismigiu_5
hotel-cismigiu_9

 

Note:

  • Aici gasiti un istoric complet al hotelului Pentru a vedea istoricul hotelului, click aici:
  • Niste fotografii de epoca dragute gasiti aici 
  • Pentru a vedea Bucurestiul de sus, mergeti la etajul 6, la Restaurantul Ici et La, sa luati o cafea – cupolele distruse de bombardamentele din Al Doilea Razboi Mondial au fost reconstruite
  • Initialele “HP” (Hotel Palace) se regasesc pe fatada hotelului. Le gasiti? 🙂

hotel-cismigiu_27

Clasament Vânătoarea # 9 – Cartierul evreiesc

La Vânătoarea de comori arhitecturale de sâmbătă, 23 octombrie, am avut o întrebare care sună cam așa:

“Casa cu intrare-foișor, vitrată și pictură externă. Și vitralii. Fă-i o poză. O găsești pe Udriște”.

Indiciul se referea la casa asta și 99% din echipe au găsit-o.

img_20161028_002440

Una, în schimb, ne-a pozat biserica de vizavi. Și ne-am uitat când la biserică, când la intrebare.

Avea intrare tip foișor? Da.

Avea vitralii? Da.

Avea pictură externă? Da.

Era pe Udriște? Da.

Se punctează.

Acestea fiind mărturisite, avem un clasament al echipelor care au vrut sa experimenteze Vânătoarea ca competiție.

 

Punctaj maxim: 44
Nume Punctaj Ora Depunctare Punctaj final
1 Soylent green is people! 44 14:10 0 44 Premiul I
2 Krunch Bunch 43 13:59 0 43 Premiul II
3 Urban Pirates 42.5 14:24 0 42.5 Premiul III
4 Power Puff Girls 42.5 14:20 0 42.5 Premiul III
5 Brânză, barză, varză 42 14:16 0 42
6 Cotrobăitorii 41 13:52 0 41
7 Exploratorii Urbani 40 14:01 0 40
8 Grașii Compașii 39 14:22 0 39
9 Puștiul 40 14:31 1 39
10 Curious Cats 39 13:54 0 39
11 Alianțe 37.5 13:59 0 37.5
12 Itchy Feet 37 14:22 0 37
13 Misionarii 37 14:12 0 37
14 Valoroșii NoNamed 37 14:10 0 37
15 Migratorii 37 14:16 0 37
16 Random 35 14:19 0 35
17 OMAA 34 14:17 0 34
18 Cristianii 34 14:22 0 34
19 Foc 36 14:37 2 34
20 Simboliștii 33.5 14:27 0 33.5
21 DAEDCSN? 33.5 14:24 0 33.5
22 French Toast Mafia 30.5 13:56 0 30.5
23 Brilliankanz 30.5 14:19 0 30.5
24 Avântul Prăbușirea 29.5 14:16 0 29.5
25 Surorile Cărămidă 29.5 14:08 0 29.5

Felicitări tuturor! ^_^

Felicitări și celor 4 echipe care au ales să experimenteze Vânătoarea ca plimbare

1 BTT
2 Ares
3 Baiba & Constantin
4 4rtemis

Pentru toată lumea avem diplome și vederi (cărți poștale) faine cu Bucureștiul. Vorbim pe mail cum intrați în posesia lor.

Pentru premianți avem și niște tururi …deosebite. În niște locuri deosebite. În București.

Acestea fiind spuse, sperăm că vă veți mai aventura în cartierul evreiesc. Repede, până nu dispare.

 

Clasament Vanatoarea din Armeneasca

Duminica, 18 septembrie, am reluat prima noastra Vanatoare arhitecturala, cea din cartierul armenesc.

Prilej cu care s-a intamplat o trecere in revista a echipelor prezente si faze precum:

Daiana:  Si voi cine sunteti?
(In fata erau doua fete zambarete si un tip)
Fetele:  Horatiu’s Angels
Horatiu:  CEEEEEEEE?!

 

S-au mai intamplat si alte lucruri, precum o echipa care a pornit pe traseu cu un nume si s-a intors cu altul (nu dam nume, sa se simta) si una care probabil ca a plecat cu nume si s-a intors fara (in tabelul de mai jos e trecuta cu “x”).  Apropo de tabel, avem un clasament:

1 Mama la dragoni 47 Premiul I
2 Misionarii 47 Premiul I
3 BEC 47 Premiul I
4 Exploratorii urbani 47 Premiul I
5 Harcina 47 Premiul I
6 Harcina2 46 Premiul II
7 TBD 46 Premiul II
8 Astropufii 46 Premiul II
9 Urban Pirates 45 Premiul III
10 Doi coceni si doua paie 45 Premiul III
11 Branza, barza, varza 45 Premiul III
12 X 45 Premiul III
13 Horatiu’s Angels 43
14 Placerea gustului 43
15 Los pepes 43
16 All this running got me dizzy 43
17 Grasii compasii 43
18 Jooca Squad 43
19 Curious cats 43
20 Hop Top 43
21 Aliante 43
22 Itchy Feet 41
23 Pustiul 40

Punctajul maxim era de 47 de puncte.

Deci, multe multe felicitari! 🙂

Situatia aceasta este …fara precedent. Da, am mai avut o echipa care a luat punctaj maxim, dar era una, nu 5.

Avem diplome pentru toate echipele.  Avem si premii: carti postale si niste…vizite. Revenim cu detalii picante pe mail.

Despre punctaje:
– au fost mai multe intrebari unde toata lumea a primit punct, daca a trecut ceva: fereastra care iti aminteste de Venetia, coltul de Bucuresti care v-a placut cel mai mult
– ne cerem scuze pentru incurcatura cu omu lui Neagoe; era un grafitti care a disparut. Am dat un punct la toata lumea.
– pentru intrebari si contestatii, asteptam mailuri pana duminica seara. Luni anuntam aici daca a intervenit vreo modificare.

 

O toamnă cu trei vânători

O vorbă din popor zice că toamna se numără bobocii. Noi numărăm Vânătorile de comori arhitecturale și ne ies trei la număr. 🙂

Prima e duminică, pe 18 septembrie și începe la 16.30. În București, în cartierul armenesc.
Asta a fost prima noastră Vânătoare și la cererile unora dintre voi, am zis să o reluăm. Da, în mare parte e aceeași de acum 5 ani, deci e pentru cei care au prins valul mai încolo. Și pentru nostalgici. Și pentru cei care au chef de o plimbarică la ceas de seară.
Taxa de participare e de 30 de lei de persoană, înscrierile se fac până joi la 23.50, completând formularul de aici (https://goo.gl/forms/9Seqs700viaJdgvp1)
Dacă ai întrebări, dă-ne un reply

Sâmbătă, 24 septembrie, facem o nouă Vânătoare la Câmpulung Muscel. O excursie de-o zi mai bine zis, căci o să avem parte și de un tur ghidat prin oraș, de 2 vile-muzeu vizitate ( ambele mici bijuterii arhitecturale) șiiiii…de o Vânătoare, bineînteles.
Taxa de participare e de 200 de lei de persoană și include transport din București (și retur), masa de pranz, intrări obiective, ghidaje (ce ar fi vizitarea unui loc fără să-i afli și poveștile?) și materiale de treasure hunt. Cei care au participat la Vânătoarea din mai, din zona Dacia – Icoanei, beneficiază  de un preț special.
Înscrierile se fac completând formularul de aici (https://goo.gl/forms/jL5hffolEXoEvG9m2)
Daca ai întrebări, dă-ne un reply

Și ar fi Vânătoarea arhitecturală din toamnă, care are loc pe 22 octombrie, tot într-o sâmbătă.
Dăm drumul la înscrieri la sfârșit de septembrie, când ne hotărâm și asupra cartierului. Pe care nu-l vom comunica decât în ultima clipă – ca de obicei. 🙂

PS: Vitrina din imagine este din București, din centrul vechi. Partea dinspre Piața Națiunilor Unite. Te las să o descoperi singur.